Lectia de toleranta

Se spune ca pisicile sunt mame denaturate. Isi abandoneaza cu usurinta puii si renunta repede la ingrijirea lor . Nu stiu de ce sunt oamenii asa de critici la adresa lor. Sunt destule exemple care procedeaza asa printre semenii nostri. Este simplu sa aduci pe lume un copil pe care sa-l lasi apoi sa-l creasca altii si eventual sa te apuce renuscarile cand sunt gata mari.

Nu am nici o problema cu respectivele persoane, ca sunt altele cu ...pacate mai mari. Ii tin pe langa ei si sunt ”transparenti”.

Nu inteleg totusi de ce oamenii au tendinta de a face comparatii de genul:” Esti o mama rea ca o pisica”.

Lectia de toleranta o primim din partea pisicilor, care spun oamenii sunt mame rele.

Face-ti cunostinta cu ... Soso. Pana aici nimic deosebit. Urmeaza...L-am gasit abandomat duminica dimineata. Plangea disperat la poarta. A venit repede cand l-am chemat si... surpriza: nu seamana cu cei ai familiei si totusi...

Ea este printesa familiei... o Albastra de Rusia. Nu va faceti iluzii , nu are pui si nici nu urmeaza, e deja batrana. De felul ei e selectiva, nu accepta orice si pe oricine si totusi...l-a adoptat pe micul strain si il protejeaza ca si cum ar fi al ei. Pentru ea este un copil din specia ei.

Mai e nevoie sa vorbim de toleranta? Cine este mama denaturata? Pisica?

La o emisiune radio, duminica dimineata, o doamna spunea ca nu e greu sa ai grija de un animal. Ma intreb cine l-o fi alungat pe micutul asta cu mutrita lui dulce?

O zi perfecta sa fii caine...

Se intampla de multe ori sa privim cu dispret cainii fara stapan. Gresit este dispretul. Faptul ca sunt fara stapan este ceva relativ. Se poate sa se fi nascut asa, sau sa fii fost alungati de la casa , sau pur si simplu sa-i trimita stapanii sa-si caute de mancare singuri. Zau asa, la ce sa trebuiasca sa ii hraneasca, doar sunt animale.

Intr-o duminica de la inceputul verii am intalnit un asemenea catel, in timpul unei iesiri la iarba verde. Ca avea stapan, era evident pentru ca s-a apropiat de noi cu incredere.

A asteptat cuminte sa se termine gratarul. Era rupt de foame. Cand a primit voie sa se apropie, a inceput sa dea din coada de fericire. Nu conta cand de cald era. Primea atentie si primea mancare.

A primit si apa si in final s-a asezat in apropiere la umbra. Drept recunostinta nu a mai dat voie nici unui alt caine sa se apropie de gratarul nostru. Daca un caine, care e doar un animal cum spun unii, poate multumi pentru ca a fost tratat cum se cuvine, oare semenii nostri de ce nu pot

sa-i respecte pe cei care muncesc si le intind o mana de ajutor? Good question...

Cainii sunt mai cumsecade decat oamenii...

Un oras sub ”asediu”

Din punct de vedere istoric, Turda este cunoscuta inca din antichitate.Castrul roman, ale carui ruine strajuiesc orasul pe dealul Cetatii este un obiectiv turistic. Sa spun ca si Salina este un important obiectiv turistic. Deci, vechea Potaissa, este un oras din Ardeal ce merita vizitat.

Dar cum poate turistul sa se opreasca intr-un oras care din martie 2010, arata ca si centrul Beirutului in timpul razboiului civil. Rand pe rand ni s-au gaurit soselele, trotuarele, asta in centrul orasului, ca pe strazile din cartiere, e catastrofa.

Cineva replica optimist ca e un proiect care se va termina in 24 mai. Ieri, am stat si am privit o imensa caverna sapata in sosea in partea de nord a centrului. Este a treia oara cand se sapa acolo. Ma tenta sa-i intreb ce au gasit asa de valoros. Dar n-ar fi avut sens...

Cert este ca nu ajungea faptul ca primarul nostru, ca un bun gospodar...nu, a dorit sa ne credem Bratislava si sa modifice circulatia autovehicolelor, a hotarat sa schimbe si infatisarea aleilor pietonale. Ca erau vechi , de vreo 2 ani.

Sincer in Turda nu mai stii pe unde sa circuli. Pietoni si masini, toti prin acelasi loc. E o imagine dezolanta. Bietii caini vagabonzi isi mai odihnesc oasele pe gramezile de nisip cand se lasa seara.

Este ingrijorator ca nu se vede nici o sansa de a vedea incheiate lucrarile in urmatoarele luni. Va marturisesc ca in urma cu o saptamana, am auzit o discutie a 2 persoane ce mergeau in fata mea, tinand in mana planurile centrului. Am ramas stupefiat cand l-am auzit pe unul dintre ei spunand: "Daca nu se potriveste planul, il rupi si faci altul"...chiar asa, zau.

Eu i-as intreba: Domnilor, pana cand vom fi sub asediu, ca ne intreaba prietenii daca pot sa vina in vizita la Salina, ca au auzit ca prin Turda nu se poate circula?

Cum se poate implini un vis

Si visele se pot implini, chiar daca sunt unii foarte pesimisti. E adevarat ca trebuie sa muncesti si trebuie sa intelegi ca munca te va ajuta sa ajungi la performanta.

O cheama Alexandra. Nu-i asa ca e frumoasa? Ca sa ajunga asa cum o vedeti, intre primii din clasa ei si apreciata cu nota 10 la proba practica de admitere la liceu, a muncit din greu 2 ani de zile.

Nu a fost usor pentru ca avea de recuperat ceea ce colegii ei au facut in cei 6 ani anteriori. Si s-a straduit zi dupa zi. Sa nu credeti ca a fost usor. Dar a muncit, pentru ca a ales sa faca ceea ce ii place.

Si rezultatele nu au intarziat sa apara. Iar ratusca urata si amarata, cum o considerau fostii colegi din clasa de unde a plecat, pot acum sa priveasca ce lebada a devenit.

Poate nu va dori sa ajunga prim balerina, la 14 ani visele sunt multe, dar va fi o foarte buna dansatoare, desi din modestie , spune si acum ca nu e grozava. dar am vazut-o in spectacolul de absolvire si e buna.

Daca muncesti si vrei sa te realizezi se poate.

Spune adevarul si sigur are sa-ti para rau...

In urma cu ani am citit o carte despre un pitic urias. Il chema Cipi. De altfel cartea se numea ”Cipi, acest pitic urias” si apartine unui scriitor maghiar Fodor Sandor. Personajul era deosebit de simpatic si pe parcursul povestioarelor aparea mereu acest avertisment adresat lui Cipi : ”Spune adevarul si n-o sa-ti para rau.” Un indemn cat se poate de moral pentru tanara generatie.

Din pacate indemnul adresat lui Cipi nu se potriveste societatii in care traim si mai ales nu cadreaza in nici un mod cu actuala moralitate a societatii noastre. Sa spui adevarul in lumea in care traim poate insemna un adevarat act de sinucidere profesionala. Lumea noastra este extem de entuziasmata daca i se spune ceea ce doreste , nici intr-un caz adevarul.

In orice loc de munca ai profesa daca iti perii seful totul este perfect. incearca sa-l critici si ai sa vezi ce elegant sub motivul crizei teribile ai sa ingrosi randurile somerilor. Nu de alta, dar sa aiba de unde lua guvernul lui Boc 15%, asta in cazul in care lucrezi la patron. Ma intreb ce vor face cei care lucreaza in scoli pentru ca onorabila caricatura care este ministrul invatamantului nici macar nu s-a obosit sa tina cont de modificarile care s-au adus la stupida lege pe care a propus-o. Ba, am citit ieri ca vrea sa duca si copii de 6 ani obligatoriu la scoala. Abia astept sa-si ridice mamele in cap. Va fi o imagine super.Deci dragele cadre didactice vor fi la dispozitia directorilor. Va fi o adevarata harababura daca nu vor stii ”sa faca frumos”. Se vor muta toamna de toamna. Si vor deveni o categorie de nomazi.

Cu astfel de oameni vrea Boc sa scoata tara din gaura in care a varat-o. Ce-l mai grav este faptul ca in frumoasa noastra tara oamenii nu au ajuns inca la concluzia ca a avea o multime de diplome(vezi cazul ministrului invatamantului) nu inseamna ce esti un om destept. Eventual esti un bun profesionist in ceea ce ai studiat. Destept esti daca ai o buna mostenire genetica sau te-ai nascut asa prin bunavoita Celui de Sus.

Si avand in vedere ca sunt destui oameni destepti in tara asta poate ar fi cazul ca domnii din guvern sa ne spuna adevarul chiar daca le va parea rau. nu de alta dar oricum majoritatea populatiei il stie.

Sa privesti o lume printre candelabre inflorite...

Te intrebi de multe ori ce i-a inspirat pe poeti de-a lungul vremilor sa scrie. Asta trecand cu vederea ca nu erau mereu in bratele muzelor. Adevarul e ca noi, muritorii uitam mereu sa privim in jurul nostru si trecem cu usurinta peste fascinatia pe care natura o lasa asupra noastra.

Asa se face ca in fiecare primavara ma uimesc cand vad castanii din parcul orasului. Nimic nu poate egala sa privesti cerul printre candelabre inflorite. Si cand te gandesti ce simplu stie natura sa daruiasca bucurie.

De o saptamana jumatate ii primesc pe cei care trec prin parc si ii admira. Majoritatea dintre ei sunt pensionari. Privirile lor pline de respect pentru majestuosii copaci si ma gandesc ca in clipele in care ii privesc uita de faptul ca cineva ”se gandeste profund la binele lor”, respectiv cum sa le taie din pensiile pentru care au muncit o viata.

E bine ca macar florile castanilor pot sa le ofere cateva clipe de bucurie pentru ca onor guvernul nostru are grija sa le faca viata un cosmar.

Sfarsit si inceput de drum...

De cele mai multe ori in viata incercam sa ne alegem drumul pe care vrem sa mergem. E bine spus ...incercam pentru ca reusita nu e chiar ce ne-am dorit de cele mai multe ori. Vina o poarta cei care ne indruna uneori, alteori incapatanarea noastra sau sfaturile prietenilor, mai mult sau mai putin binevoitori sau pur si simplu ... SOARTA.

Ma gandesc deseori zilele acestea la cei care se afla la sfarsitul gimnaziului si la incheierea ultimului an de liceu. Sunt la sfarsitul si , in acelasi timp, inceputul unui drum. Si daca sfarsitul e clar pe undeva, nu acelasi lucru se poate spune despre inceputul de drum. Ma gandesc la tinerii mei prieteni ce vor incheia ultimul an de liceu si se vor vedea in postura de a alege unde sa-si continue studiile. Tristetea mare apare ca actuala structura a sistemului de invatamant din Romania se cosmetizeaza cu fiecare noua guvernare. Si atunci nu te mai miri cand ii auzi pe unii spunand "Sa culeg capsuni in Spania nu am nevoie de prea multa scoala".

Exista si o alta categorie care spune "Nu-mi pot permite sa-mi continui studiile. Vom cauta un job si voi continua pe urma." Din pacate multi renunta cu timpul si ajung in situatia in care nu pot accede la locul de munca fara o diploma pentru studii superioare.

Este adevarat ca tot datorita onoratelor guverne care s-au perindat si a teribilei batalii pentru putere am ajuns in situatia de a avea absolventi ai aceleasi specialitati in institutii superioare diferite cu diferite recunoasteri. Deci am absolvit management general, unul intr-o institutie asa zis de stat(ca taxa te pune pe spate) si unul intr-una particulara. Si ,culmea, unul e mai manager decat celalat. Intamplarea face ca am vazut cum se invata in ambele. Din pacate politica guvernelor ne spune care scoli sunt bune si care nu.

Deci , sincer, nu mi-as dori sa fiu in pielea tinerilor absolventi. Dar le doresc tuturor mult succes si sa incerce sa-si pastreze speranta. Daca o vom pierde nu ne mai ramane nimic de facut. Sunt tineri si viata va fi darnica cu ei.

Pentru prietenul meu, Alex, multa bafta!

Condica de mall

Zi de weekend. Bineinteles ca ar trebui sa fie una de relaxare, mai ales pentru cei care au slujbe "foarte putin" stresante. E drept ca unii ar spune sa nu ne plangem, sa ne para bine ca avem unde sa lucram. As avea sa le spun si lor cate ceva, dar nu vreau sa-mi stric de tot ziua.

Si dupa cum spuneam, e superb sa te trezesti intr-o dimineata de weekend si sa te gandesti in primele momente care o sa fie...creatura(am promis ca nu voi strica limba romana cu acele apelative pe care le auzi mai des pe strada decat 'buna ziua") care imi va strica ziua.

Se intampla deseori sa intalnesti oameni care uita ca si cei alaturi de care lucreaza sunt copii ai aceluiasi Creator si prin nastere au drepturi egale.Adica daca nu esti in stare sa stii ce ai de facut exact cu programul tau, fii cumsecade si nu-l strica si pe al altuia.Si in plus nu fa crize de isterie sa vrei ce nu se poate, daca nu te ajuta tartacuta sa gandesti.

E adevarat ca orice femeie se vrea frumoasa si cuceritoare, dar n-ar strica sa mai si adune putina intelepciune in capsor, ca fustele scurte si decolteurile tin pana odata. Iar lipsa de respect pentru cei cu care muncesti se va intoarce cu siguranta. Dar se pare ca "zanele" uita ca le trece si lor vremea.

Deci, ca sa stii ca o astfel de persoana poate sa-ti strice o zi de weekend pentru ca nu vrea sa plece din oras in ziua programata dintr-un motiv...nemaipomenit de important...isi pierde plimbarea in mall. Da, probabil ca unii dintre voi inca n-ati remarcat ca am devenit atat de occidentali, incat nu rezistam daca nu semnam condica cel putin in weekend in mall. Suntem atat de superiori ca iesitul la iarba verde e pentru plebe. Pentru noi elita este mall-ul. Deci ce conteaza ca i-am stricat omului ziua, ca l-am dat de ceasul mortii sa-mi aranjeze alta plecare, important e ca nu o sa-mi pierd plimbarea in mall, nuuuuuuuuuu...

Sa ne amintim...de oameni

Sa ne amitim...Sunt multe lucruri de care ar trebui sa ne amintim, uneori mai des, alteori mai rar. Ar fi bine sa ne amintim ca suntem totusi oameni si prin natura a ceea ce ne-a fost dat sa fim suntem dotati cu gandire, pe care se presupune ca o folosim. Eu mi-as dori sa o foloseasca toata lumea, dar imi dau seama ca e o utopie.

Sa ne amintim ca nu e greu sa faci un lucru bun, la fel cum nu e greu sa faci un lucru rau. Si atunci apare intrebarea: daca e la fel de usor, de ce trebuie sa-l faci pe cel rau si nu pe cel bun? Daca isi faci cineva iluzii ca e mai interesant, greseste amarnic. Daca tot trebuie sa arunci o hartie, de ce sa te debarasezi de ea aruncand-o pe jos, cand poti sa o pui in cos. Zau ca nu e rusine!!!!!

Si sa ne amintim ca daca fiecare din noi ar face un gest simplu prin aruncarea biletului de autobuz in cosul de gunoi, ar invata si cei cu ghiozdane ca asa e frumos. Dar daca mama si tata arunca pe jos, de ce n-ar face-o si copilul. Din pacate in statia de autobuz, tanti mai in varsta nu ii acuza pe parinti, desi ii vede, ci spune"asa te invata la scoala"...sa mori de ras nu alta.

Eu i-as spune cu tot respectul respectivei doamne, ca la scoala nu-l invata asa ceva, de unde? Vai de capul lor dascali! Cand celebra lege pe care o contesta toata lumea va intra in vigoare, n-au sa mai aiba timp nici de ore dascalii, ca au sa se ingroape in hartii. Si va ajunge celebru acest ministru ca fiind devorator de paduri. Sa ne amintim totusi ca in Romania se invata carte. Nu degeaba ai nostri elevi sunt peste tot in lume bine cotati...bineinteles sunt buni la altii, la noi ne multumin si cu resturi...

Si sa ne amintim ca suntem totusi in primavara si am sa va daruiesc o floare ce a iesit timida in gradina mea inainte de Pasti, sa spuna sa ne amintim...de oameni in vartejul vietii pe care o traim.